CÂMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI

                                      CÂMPUL   MAGNETIC AL CURENTULUI Proprietățile unor roci, de a se atrage între ele, sau de a atrage diferite corpuri care conțin fier, a fost observată încă din antichitate. Se știe…

Continue reading

FENOMENE ELECTRICE. Câmpul electrostatic.

 Teoria electricității, ca și a magnetismului, este mult mai recentă decât optica sau mecanica. Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă din antichitate. Se pare că primele studii de electricitate au fost efectuate în sec. al VI-lea î.Cr. de Tales din Milet, care observat că unele substanțe pot atrage corpuri…

Continue reading

FENOMENE TERMICE

FENOMENE TERMICE.220px-Brownianmotion5particles150frame Prin fenomen termic înțelegem, în general, orice fenomen fizic legat de mișcarea haotică, complet dezordonată care se manifestă la nivel molecular. Variația proprietăților fizice ale substanței la încălzirea sau răcirea ei, schimbul de căldură dintre corpurile încălzite diferit, transformarea căldurii (obținută prin arderea combustibililor) în lucru mecanic, etc. constituie exemple de fenomene termice.                          În Univers, materia se găsește sub două forme: câmp și substanță.                                                                Câmpul este forma de existență a materiei care se manifestă prin intermediul unor interacțiuni.                        Substanța este forma de existență a materiei pe care o recepționă cu ajutorul organelor de simț: o vedem,  o mirosim o pipăim,…Corpurile care ne înconjoară!                                                                                                                                       Substanța este alcătuită din molecule și atomi, care se află într-o continuă mișcare, haotică și dezordonată. Această mișcare nu este rezultatul unor cauze exterioare, este spontană, nu încetează niciodată și este dependentă de temperatură.                                                                   Mișcarea haotică și dezordonată a moleculelor se numește agitație termică, sau mișcare Browniană. Denumirea de mișcare browniană vine de la numele botanistului Robert Brown care în 1827 a observat că particulele de polen aflate sub microscop se mișcau haotic. În anul 1905 Einstein descrie matematic ce se întâmplă cu particulele minuscule aflate sub loviturile moleculelor substanței în care se află. Deși, de exemplu, particulele de polen sunt de sute de ori mai mari decât moleculele de apă, pentru că o particulă de polen este lovită în același moment de mai multe molecule, fiecare lovind dintr-o altă direcție, rezultatul ciocnirilor multiple este o mișcare abia perceptibilă a particulei de polen. Teoria einsteiniană a mișcării browniene are aplicații în explicarea modului în care poluarea, de pildă, se răspândește prin aer și apă; de asemenea, aceeași teorie este folosită cu succes în determinarea efectelor inundațiilor, dar și în explicarea unor fenomene economice și bancare, cum ar fi fluctuațiile de preț pe piață.                                                                                                                              Existența agitației termice a moleculelor oricărui corp poate fi pusă în evidență printr-o serie de experimente. De exemplu fenomenul de împrăștiere a moleculelor unui corp printre moleculele altui corp, fenomen care este cunoscut sub numele de fenomen de difuzie.                   Difuzia este un fenomen ireversibil! Nu există fenomen invers difuziei, cum există în cazul altor fenomene, de exemplu: dilatare – contracție, topire – solidificare, etc.