FIZICA NUCLEULUI ȘI PARTICULE ELEMENTARE
Descoperirea radioactivității, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, a pus problema provenienței acestor radiații. Pornind de la o serie de experimente și observații, din această perioadă, oamenii de știință au avansat ideea, care se desprinde în mod logic, că atomul este alcătuit dintr-un amestec de sarcini electrice pozitive și negative, în cantități egale. Neutralitatea atomului din punct de vedere electric este incontestabilă și este susținută de o serie de date experimentale. În 1932, D.D. Ivanenko și W. Heisenberg, independent unul de altul, și ca urmare a descoperirii lui Chadwick, au emis ipoteza structurii protono-neutronice a nucleului, rămasă valabilă și astăzi. Nucleul este format din Z protoni și (A-Z) neutroni, în concordanță cu toate datele experimentale, inclusiv cu dezintegrarea β–, așa cum se va dovedi mai târziu. Nucleul este o stare legată de protoni și neutroni între care trebuie să se exercite forțe de atracție puternice, care să compenseze forțele de respingere coulombiene dintre protoni. Aceste forțe s-au numit forțe nucleare.